Teoria autodeterminării este un cadru de psihologie care explorează motivarea umană.

A fost dezvoltată de psihologii Edward Deci și Richard Ryan și este bazată pe ideea că oameni sunt impulsionați să crească și să-și schimbe comportamentul prin nevoile lor psihologice intrinsece.

Această teorie identifică trei nevoi psihologice de bază care, atunci când sunt îndeplinite, permit indivizilor să funcționeze optim și să aibă un sentiment de bine:

1. Autonomia: nevoia de a simți că avem control asupra propriilor acțiuni și decizii.

1. Dezvoltarea autonomiei personale: Cheia spre independență
2. Autonomia în luarea deciziilor: De ce este important să fim stăpânii propriilor alegeri
3. Călătoria spre autonomie: Cum ne modelăm viața
4. Controlul asupra vieții personale: Rolul autonomiei
5. Autonomia: Cum ne poate îmbunătăți calitatea vieții

2. Competență: nevoia de a se simți capabili și eficienți în realizarea obiectivelor.

1. Competența: Secretul performanței și împlinirii personale
2. Îmbunătățirea competențelor: Calea spre succes
3. Rolul competenței în creșterea încrederii în sine
4. Cum să dezvoltăm și să menținem competența în viața de zi cu zi
5. Dezvoltarea competenței: Cum să ne îmbunătățim abilitățile și să creștem în carieră

3. Conexiune socială sau apartenență: nevoia de a se simți conectat cu ceilalți, de a avea relații semnificative și de a se simți valorizat de către alții.

1. Conexiunile sociale și sănătatea mentală: O legătură esențială
2. Importanța conexiunilor sociale în societatea modernă
3. Apartenența: O nevoie umană fundamentală
4. Cum ne pot influența conexiunile sociale bunăstarea și fericirea
5. Construirea și menținerea relațiilor semnificative: Secretul unei vieți împlinite

Teoria autodeterminării sugerează că îndeplinirea acestor nevoi este esențială pentru motivația intrinsecă și pentru bunăstarea psihologică.

Acesta este folosit în multe domenii, inclusiv educație, sport, muncă și sănătate mintală. În general, aceasta susține că oamenii vor fi mai motivați și mai fericiți atunci când pot controla propriul comportament, atunci când se simt competenți în ceea ce fac și când simt o legătură cu ceilalți.

Teoria Autodeterminarii la Copii

Teoria autodeterminării este o teorie a motivației umane care poate fi aplicată cu succes în multe domenii, inclusiv în înțelegerea comportamentului și dezvoltării copiilor.

1. Autonomia: Copiii au nevoie să se simtă că au control asupra propriilor decizii și acțiuni. Acest lucru nu înseamnă că ei ar trebui să aibă permisiunea de a face orice doresc, ci mai degrabă că ar trebui să li se dea oportunitatea de a face alegeri care sunt adecvate vârstei lor și de a fi implicați în procesul decizional. De exemplu: alegerea hainelor pe care le vor purta sau alegerea cărții pe care vor dori să o citească.
   
2. Competența: Este important ca copiii să se simtă capabili și eficienți în ceea ce fac. Ei au nevoie de oportunități pentru a învăța și a-și dezvolta abilitățile, precum și de feedback pozitiv și constructiv care le recunoaște eforturile și progresele. De exemplu: atunci când un copil învață să scrie, laudele și încurajările pot contribui la creșterea sentimentului de competență.
   
3. Conexiune socială sau apartenență: Copiii au nevoie să se simtă conectați cu ceilalți și să aibă relații semnificative. Ei trebuie să se simtă iubiți, acceptați și valorizați de către părinți, educatori și colegi. Acest sentiment de apartenență poate fi încurajat prin timp petrecut împreună, prin ascultarea și validarea sentimentelor lor și prin susținerea lor în relațiile cu alții.

Aplicarea teoriei autodeterminării în contextul copiilor poate fi o strategie puternică pentru a-i ajuta să devină indivizi motivați, încrezători și conectați la cei din jur.

Respectarea acestor trei nevoi de bază poate contribui semnificativ la dezvoltarea lor emoțională, socială și cognitivă.