Afecțiunile osteoarticulare constituie o categorie extinsă de probleme de sănătate ce implică sistemul osos și articulațiile, cu un impact negativ asupra funcționării normale a organismului. Asociate în general cu înaintarea în vârstă, afecțiunile osteoarticulare determină dureri de diferite intensități și limitarea mobilității articulare. Printre cele mai comune afecțiuni osteoarticulare se numără bolile inflamatorii, precum artrita reumatoidă sau lupusul, împreună cu bolile degenerative, precum osteoporoza sau osteoartrita.
Artroza umărului (omartroza)
Artroza umărului reprezintă o afecțiune degenerativă a articulației umărului, caracterizată prin deteriorarea cartilajului care acoperă capul osului humeral și suprafața glenoidă. În majoritatea cazurilor, persoanele cu artroza umar se confruntă cu dureri cronice și rigiditate articulară, care le afectează mobilitatea și funcționalitatea umărului. Tratamentul condiției vizează ameliorarea simptomelor, opțiunile disponibile fiind fie medicamentele antiinflamatoare, fie analgezicele. În cazurile severe, pot fi necesare intervențiile chirurgicale precum înlocuirea articulației.
Poliartrita reumatoidă
Poliartrita reumatoidă este o boală autoimună cronică, care afectează în special articulațiile, dar care poate implica și alte organe și țesuturi. Poliartrita reumatoidă se caracterizează prin inflamație persistentă la nivelul articulațiilor, ce conduce la deteriorarea progresivă a țesuturilor. Pacienții cu poliartrită reumatoidă pot experimenta simptome variate, cum ar fi durere, umflături, rigiditate și pierderea funcționalității articulare. Tratamentul este unul complex și are ca scop controlul inflamației, ameliorarea simptomelor și încetinirea progresiei bolii. Medicamentele imunosupresoare, antiinflamatoarele non-steroidiene și terapia biologică sunt adesea utilizate pentru a gestiona poliartrita reumatoidă.
Ruptura de menisc
Ruptura la menisc reprezintă o leziune comună apărută în urma traumatismelor sau ca parte a procesului natural de îmbătrânire, care afectează cartilajul semilunar dintre femur și tibie. Leziunile la menisc pot influența semnificativ mobilitatea și funcționalitatea articulației, fiind caracterizate de limitarea mișcărilor naturale ale genunchiului. Opțiunile de tratament variază în funcție de tipul și severitatea leziunii. Terapia conservatoare (include odihnă, fizioterapie și medicamentele antiinflamatoare) poate fi eficientă în cazurile ușoare până la moderate. În situațiile mai grave, intervențiile chirurgicale, cum ar fi meniscectomia sau repararea meniscului, pot fi recomandate de către medic.
Osteoporoza
Osteoporoza este o afecțiune complexă a sistemului osos caracterizată prin pierderea densității osoase și deteriorarea structurii acestora. Osteoporoza face ca oasele să devină fragile și susceptibile la fracturi, adesea rezultate din traumatisme minore sau chiar din mișcări obișnuite. Gestionarea osteoporozei implică abordări multiple, inclusiv adoptarea unui stil de viață sănătos, exerciții fizice regulate, asigurarea unui aport adecvat de calciu și vitamina D și, în unele cazuri, tratament medicamentos.
